Despre Vurpăr
Comuna Vurpar (in germana Burgberg, in traducere “Dealul Cetatii”, in maghiara Vurpod) este situata in Podisul Hartibaciului, in centrul judetului Sibiu, la 30 km distanta de municipiul resedinta de judet Sibiu, la 60 km distanta de Medias si la 60 km distanta de Agnita.
Relief si amplasament
Relieful comunei este deluros, cu inaltimi variabile (500-712) in podisul Transilvaniei, strabatut de Valea Salcaului, Paraul Ghijasei, Valea Lunga si Valea Almajelei. Este situat pe DJ Sibiu – Agnita si Drumul comunal Daia – Vurpar. Ruta este Sibiu – Rosia – Vurpar. In comuna se ajunge pe DJ 106 dinspre Sibiu si Agnita si pe DJ 141 dinspre Medias.
Din punct de vedere geografic, comuna este amplasata in Podisul Hartibaciului, avand ca forme de relief representative versanti, lunci si terase. De-a lungul raurilor si padurilor care strabat comuna s-a format un relief de lunca, alcatuit din depozite aluvionare. Teritoriul comunei s-a dezvoltat pe aceasta lunca, fiind strajuit de dealuri cu inaltimi cuprinse intre 500 si 712 m.
Resurse istorice si culturale
Pentru a intelege mai bine istoria comunitatii trebuie precizat ca valea Hartibaciului a fost locuita dupa cum au dovedit cercetarile arheologice sistematice sau descoperirile aleatoare – inca din perioada neoliticului.
Prima atestare documentara a localitatii a fost in anul 1296 sub denumirea “Villa Heoholm” cand locuitorii comunei au cumparat de la nobilii din Calvasar (“Kaltwasser”) un deal Stieberg pentru construirea unuei cetati (Radeberg). De mentionat ca pe deal se mai vad si astazi urmele unor valuri de pamant. Sapaturile arheologice au scos la iveala mai multe monede care dateaza Cetatea de la Vurpar, pe la mijlocul secolului al XIII-lea. Cele mai vechi documente dateaza din perioada lui Stefan al V-lea (1270-1272).
Satul este leaganul unde poporul roman si-a gasit climatul si adapostul. Aici, el a produs bunuri materiale si tot aici el a creat o productie bazata pe traditiile populare, o opera culturala valoroasa. Satul, ca asezare social-economica, adaposteste taranimea, cu cea mai indelungata existenta sociala, de varsta milenara.
Portul national al locuitorilor comunei, bazat pe contrastul alb-negru, da o nota de sobrietate, iar cusaturile ornamentale dovedesc un grad inalt in arta confectionarii. Aceste costume erau lucrate de femeile si fetele satului, de obicei in timpul iernii, anotimp in care muncile campului sunt mai putine.
Flora si fauna
Zona de podis declarata Sit ”Natura 2000”, din care face parte si comuna Vurpar, reprezinta aproximativ 90.000 de hectare. Agricultura de joasa intensitate coexista aici cu o abundenta de flora si fauna, multe dintre specii fiind incluse in lista rosie, multe habitate si specii fiind protejate sub Directiva Habitatelor UE.
Aproximativ 18% din suprafata zonei este reprezentata de pajisti, 20% faneata, 38% padure, 25% teren arabil.
Fanetele cu flora salbatica sunt de asemenea o resursa genetica pentru viitoarea selectie a culturilor furajere, in special lucerna, trifoiul.
Fauna zonei cuprinde 23 specii de mamifere amenintate in Europa si protejate sub Directiva Habitatelor UE.